Tu când ai fost gelos ultima oară?

0
404

Nu cred că există persoană care să nu fi experimentat în cursul vieții gelozia. Ea poate îmbrăca forma geloziei între frați, geloziei între partenerii de cuplu sau gelozie profesionala cauzată de performanțele crescute ale colegului de birou. Dintre toate formele de gelozie, cea mai cunoscută este cea romantică.

Vă este sigur familiar scenariul în care o seara liniștita este ruinată de plânsetele unei femei care tocmai a terminat de verificat telefonul partenerului sau de țipetele unui barbat cuprins de isteria mesajelor primite de partenera lui prea târziu în noapte! Gelozia este o emoție atât de complexă, capabilă să transforme un om foarte rațional într-o adevărată furtună de frică, furie și anxietate, incapabilă să reacționeze logic.

Gelozia a evoluat o dată cu noi: strămoșii noștri au trăit pradă geloziei impulsive, care te îndreptățea să-l omori direct pe cel care ți-a privit partenera, în timp ce astăzi gelozia a devenit un pic mai nuanțată, conform normelor sociale actuale, gelozia nu te mai justifică în a ucide un om, poate doar în a-i învineți un ochi.

Gelozia romantică e declanșată de o amenințare exterioară reală sau nu a unei relații amoroase. La nivel biologic, există diferențe între barbați și femei. Barbatul devine gelos pentru ca , la nivel inconștient, e îngrijorat de paternitatea copiilor lui, iar femeia devine geloasă pentru că infidelitatea partenerului va duce la retragerea atenției, resurselor financiare și a timpului acordat de el copiilor ei.

Există o teorie interesantă care afirmă că natura a ales perpetuarea geloziei ca mecanism evoluționar, pentru ca persoanele geloase au mai multe șanse să funcționeze bine într-un cuplu, prin efortul intens de a face să meargă o relație, deci să aibă rate de reproducere mai bune. Gelozia funcționează ca buton de alarmă ce permite individului să intercepționeze din timp semnale care ar putea duce la o infidelitate ulterioară. Acest lucru nu e valabil doar pentru oameni, există studii care au identificat gelozie și în rândul animalelor: de exemplu, câinii devin geloși când apare un alt cățel în peisaj.

Și, ca lucrurile să fie foarte complicate, gelozia dusă la extrem devine o cauza de a te adresa unui medic. Cei cuprinși de sindrom Othello, asemenea personajului lui Shakespeare, care într-un acces de gelozie ajunge să-și omoare soția,pe Desdemona, au o mare șansă să ajungă să comită o crimă. O astfel de gelozie patologică poate fi întalnita la persoanele care suferă de demență sau la bolnavii de boala Parkinson aflați în tratament cu agonist dopaminergic. 30% din cazurile de gelozie patologică au o bază neurobiologică: vinovată pentru aceasta este emisferul drept. Datorită unei leziuni la acest nivel, o parte a emisferului cerebral drept a cărui rol este de a genera scenarii și de a le acorda aspectul de familiaritate, nu mai este corectat si adus la realitate de cortexul frontal. E ca și cum, oamenii cuprinși de gelozie patologică ajung să creadă niște scenarii care nu există: e foarte probabil, ca infidelitatea care a constituit mobilul unei crime, să nu fi existat niciodată in realitate.

În concluzie, gelozia poate deveni în doze mici un factor de motivație pentru un cuplu solid, dar în doze mari, un fel de otravă care duce la moartea lentă și sigură a celor doi parteneri. Te las pe tine , să-ți alegi doza!

LEAVE A REPLY