Alimentatia pacientilor cu Scleroza Multipla (SM)

0
3965

Ce este SM si care pot fi cauzele implicate in aparitia ei?
SM este o boala cronica autoimuna a sistemului nervos central, fiind rezultatul activarii sistemului imun care provoaca prin intermediul procesului inflamator anumite leziuni ale sistemului nervos. In cele mai multe dintre cazuri, SM se manifesta prin episoade de exacerbare si remisie, care pot duce in timp la aparitia a diverse dizabilitati.

SM este o boala complexa, ale carei cauze nu au fost inca pe deplin elucidate. In afara de genetica si imunitate, in aparitia ei pot fi implicati mai multi factori, precum infectiile virale, intoxicatia cu metale grele, fumatul, obezitatea in copilarie, nivelul scazut al vitaminei D sau alimentatia dezechilibrata.

Rolul alimentatiei in SM
Alimentele pe care le consumam ne pot influenta starea de sanatate atat prin intermediul reactiilor metabolice la care iau parte nutrientii din care sunt compuse, cat si prin impactul pe care il au asupra florei microbiene intestinale.

In afara de potentialul rol al alimentatiei dezechilibrate in aparitia SM, aceasta poate influenta si evolutia ulterioara a bolii. Alimentatia omului modern, bogata in calorii, sare, zahar, grasimi animale si saraca in fibre poate inrautati simptomatologia din SM atat prin cresterea sintezei de molecule proinflamatorii, cat si prin afectarea sistemului imunitar, datorat dezechilibrului florei intestinale.
In schimb, o alimentatie saraca in calorii, bazata pe consumul de legume, fructe, peste, prebiotice si probiotice, in asociere cu activitatea fizica scade sinteza de molecule proinflamatorii si restabileste sau mentine echilibrul florei intestinale.

Ce ar trebui sa evite pacientii cu SM?
Consumul anumitor produse alimentare a fost corelat cu cresterea raspunsului inflamator din SM si, implicit, cu exacerbarea simptomatologiei. Acestea sunt urmatoarele: grasimile saturate de origine animala si cele de tip trans, carnea rosie, zaharul, sarea si laptele de vaca.

Grasimile saturate de origine animala se gasesc in produsele lactate nedegresate (unt, branzeturi, smantana, lapte) sau in anumite tipuri de carnuri sau produse derivate din carne (salamuri, crenvursti, pateuri, carnati, bacon etc.).

Grasimi de tip trans se gasesc in margarina, in alimentele prajite, in diverse dulciuri si snacksuri dar si in anumite tipuri de carnuri si produse lactate.

Consumul de carne rosie este corelat cu formarea unor compusi endogeni N-nitrozo care sunt asociati cu aparitia de mutatii celulare datorita afectarii ADN-ului celular. In plus, mezelurile din obtinute din carne rosie cresc acest risc, datorita nitritilor folositi pentru conservarea lor.

Consumul produselor bogate in zahar (precum sucurile sau dulciurile) a fost corelat cu cresterea inflamatiei in organism.

Consumul crescut de sare poate induce sinteza unor molecule proinflamatorii.
Laptele de vaca contine in compozitia sa butirofilina, o proteina care poate determina aparitia unor autoanticorpi.

Fumatul si consumul de alcool sunt alte doua obiceiuri care tin de stilul de viata al pacientului si care ar putea inrautati evolutia bolii.

Ce compusi cu rol benefic ar trebui sa contina alimentatia pacientilor cu SM?
Exista anumiti nutrienti cu rol antiinflamator si antioxidant care pot imbunatati evolutia pacientilor cu SM. Acestia sunt polifenolii, vitamina D, licopenul, vitamina A, grasimile de tip omega 3 si cele continute in uleiul de masline.

Polifenolii sunt prezenti in legume, fructe, cereale integrale, condimente si ierburi aromatice, vin, ceai si cafea.
Vitamina D se gaseste in cantitati cele mai mari in pestii grasi precum heringul, somonul, sardinele si macroul.

Licopenul se gaseste in rosii, grepfrut, sparanghel, fasole si ardei.
Vitamina A se gaseste in cantitati importante in cartof dulce, morcov, dovleac, spanac si salata verde.
Grasimile de tip omega 3 si cele continute in uleiul de masline
Grasimile de tip omega 3 sunt prezente in pestii grasi dar si in alimente de origine vegetala precum semintele de in, chia si boabele de soia.

Alte masuri cu rol benefic in SM
Prin scaderea procesului de inflamatie, activitatea fizica ofera beneficii in cazul pacientilor cu SM. In afara de ameliorarea simptomatologiei, aceasta poate preveni aparitia dizabilitatilor. Suplimentele alimentare care contin probiotice, prebiotice si acid lipoic pot fi folosite in asociere cu o alimentatie sanatoasa, dar numai pe o perioada scurta de timp (3-4 luni).

In concluzie, activitatea fizica in asociere cu un regim alimentar usor restrictiv din punct de vedere caloric, bazat preponderent pe consumul de legume, fructe, cereale integrale, peste si ulei de masline s-a dovedit a fi o buna strategie atat pentru incetinirea progresiei bolii, cat si pentru ameliorarea simptomatologiei.

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4342365/

LEAVE A REPLY