Brain FOODS sau alimente pentru CREIER

0
219

*Acest articol este redactat de Dr.Mădălina Truică, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice

Până acum știam că rolul alimentelor este să asigure energie organismului uman.
Descoperirile recente ne oferă o nouă perspectivă asupra alimentației și, mai exact… a potențialului ei de a preveni apariția anumitor boli.

Numeroase evidențe paleontologice susțin teoria conform căreia alimentația a avut un cuvânt important de spus în evoluția creierului uman. Creierele de dimensiuni mai mari au fost identificate la hominizii din perioada preistorica care au avut acces la hrană și și-au dezvoltat abilități de gătit.
Mai mult, dovezile arheologice sprijină ideea conform căreia procesul de mărire evoluționistă a volumului creierului s-a produs la hominizii care au avut acces la acizii grași de tip omega 3, obținuți din sursele marine.

Efectele directe ale grăsimilor alimentare asupra creierului au fost constatate de studii științifice recente. Aceste efecte pot fi benefice sau nu, în funcție de tipul grăsimii.

Acizii grași polinesaturați omega-3 reprezintă componenți principali ai membranelor neuronale, fiind esențiali pentru sanatatea creierului. Din păcate, organismul uman nu poate produce acest tip de grăsimi. Prin urmare, grăsimile de tip omega 3 pot fi obținute doar prin consumul anumitor tipuri de alimente.
Sursele alimentare cu conținut crescut de acizi grași omega 3 sunt reprezentate de semințele de in, semințele de chia și peștii grași precum somonul, macroul, sardinele, tonul sau heringul.
Deficitul alimentar de acizi grași omega 3 s-a asociat cu o predispoziție de a dezvolta tulburare de deficit de atenție, dislexie, demență, depresie, tulburare bipolara sau schizofrenie.
Spre deosebire de efectele sănătoase ale dietelor bogate în acizi grași omega-3, studiile epidemiologice indică faptul că dietele cu conținut ridicat de grăsimi trans și saturate afectează în mod negativ intelectul. Studiile pe soareci, care au evaluat efectele “alimentelor junk”, caracterizate prin conținut ridicat de grăsimi saturate și zahar, au demonstrat o scădere a performanței cognitive după doar trei săptămâni in care acestia au fost hraniti cu acest tip de regim.

Acidul folic este un alt nutrient esențial pentru buna funcționare a creierului.
Deficitul de folat, cauzat de un aportul alimentar insuficient a fost asociat cu o serie de tulburări neurologice atât în timpul dezvoltării embrionului cât și în timpul vieții de adult.
Mai mult, suplimentele cu folat s-au dovedit a fi eficiente atât în prevenirea declinului cognitiv și demenței asociate îmbătrânirii cât și în potențarea efectelor medicației antidepresive.
Sursele alimentare cu conținut crescut de acid folic sunt orezul, fulgii de ovaz, tărâțele de ovăz sau pâinea de secară.

Vitamina D s-a dovedit că poate încetini declinul cognitiv la vârstnici.
Principalele surse alimentare cu conținut crescut în vitamina D sunt peștii grași precum heringul, somonul, sardinele, macroul sau tonul.

Antioxidanții au capacitatea de a proteja creierul împotriva leziunilor oxidative.
Creierul este foarte susceptibil la leziuni oxidative datorită încărcăturii metabolice ridicate și conținutului său de material oxidabil, precum acizii grași polinesaturați.
Fructele de padure (afinele, zmeura, coacazele, murele etc.) au o capacitate puternică de antioxidare protejând membranele neuronale împotriva peroxidarii lipidelor.

Acidul alfa lipoic este un alt antioxidant, folosit, în general, țn tratamentul anumitor afecțiuni ale nervilor periferici cauzate de diabet sau radioterapie. Câteva cercetări susțin efectul benefic al acestuia și în alte afecțiuni, precum demența sau boala Alzheimer.
Sursele alimentare care conțin în mod natural acid alfa lipoic sunt reprezentate de carnea roșie, organe (inimă, ficat, rinichi) și unele legume precum spanacul, broccoli, cartoful, roșiile, morcovii sau sfecla.

Vitamina E, cunoscută ca fiind un antioxidant puternic, poate influența și ea anumite funcții cerebrale.
Deficitul seric de vitamina E a fost asociat cu o memorie slabă la persoanele în vârstă, in schimb o dietă cu un conținut optim de vitamina E se pare ca ar putea scădea riscul de apariție al demenței și bolii Alzheimer.
Vitamina E se întâlnește în cantități mai mari în uleiuri vegetale, semințe de floarea soarelui, alune, migdale, somon, măsline și spanac.

In India s-a constatat o prevalența scăzută a bolii Alzheimer. Se pare ca secretul consta in curcumina sau turmenic, obținut din rădacina de curcuma. Mâncarea indiană conține acest condiment, un antioxidant puternic care, conform studiilor, poate preveni apariția bolii Alzheimer.

De asemenea, flavonoizii din boabe de cacao, ceai verde sau vin, s-au dovedit a îmbunătăți funcția cognitivă la vârstnici.

Cercetările științifice continuă să analizeze influențele benefice pe care le poate avea consumul anumitor alimente asupra unor funcții cerebrale sau asupra riscului de apariție a unor boli neurologice.
Se pare că natura ne pune la dispoziție alimente bogate în nutrienții de care organismul nostru are nevoie. Trebuie doar sa ne asigurăm că îi furnizăm “combustibilul” de cea mai bună calitate!

LEAVE A REPLY